Cum arată satul proiectat de Regele Charles al III-lea. Monarhul, criticat dur. „E de o drăgălășenie sinistră”. Foto

Regele Charles al III-lea a proiectat un mic sat în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, pe vremea când era Prinț de Wales, iar Casa Regală era condusă de mama sa, Regina Elisabeta a II-a. Monarhul și-a propus ca această localitate să exemplifice chintesența arhitecturii britanice, dar nu a atras doar laude, ci și numeroase critici dure.

Cum arată satul Regelui Charles al III-lea

Satul Regelui Charles al III-lea se numește Poundbury și se învecinează cu orașul Dorchester din Dorset. În această localitate nu există graffiti pe pereți sau gunoaie prin parcuri, așezarea dorind a fi o mică „oază de liniște”.

În timp ce unele dintre străzi poartă numele unor femei cunoscute din zonă, altele amintesc de romanele lui Thomas Hardy, în semn de omagiu pentru acesta, pentru că autorul a locuit în zonă.

Totodată, unele străzi, precum Inch Arran și Royal Pavillion, au fost denumite după caii deținuți cândva de Regina Mamă Elisabeta, care are și o statuie de bronz înaltă de trei metri amplasată în localitate.

„Nu este o zonă de distracție: Când am pornit în această aventură, am fost hotărât ca Poundbury să spargă tiparul dezvoltării convenționale de locuințe din această țară și să creeze un loc atractiv pentru ca oamenii să trăiască, să muncească și să se distreze.

Mulți oameni au spus că nu va reuși niciodată, dar sunt fericit să spun că scepticii s-au înșelat și că acum este o așezare urbană înfloritoare alături de Dorchester”, spunea despre acest sat Regele Charles al III-lea, care a scris o carte, „O viziune a Marii Britanii: O viziune personală asupra arhitecturii”, despre cum trebuie să păstreze țara caracterul unic al satelor și orașelor.

Cât costă un apartament sau o casă în satul Regelui Charles al III-lea

În satul Poundbury, prețul mediu al proprietăților variază între 291.004 lire sterline pentru un apartament și aproximativ 687.000 de lire sterline pentru o casă individuală.

După ce și-a expus principiile cu privire la modul în care ar putea și ar trebui să arate un sat nou și eficient, Regele Charles al III-lea l-a desemnat în anul 1988 pe renumitul planificator urban Leon Krier pentru a începe să lucreze pe 400 de acri de teren, în speranța de a da viață viziunii sale.

Charles dorea ca Poundbury să fie un loc frumos, care să reflecte caracterul local și să conțină locuințe private și sociale care să nu se distingă una de cealaltă. În plus, monarhul a urmărit să creeze o „comunitate în care se poate merge pe jos”.

Cinci ani mai târziu, a început construcția pentru a crea actualul Poundbury și, deși satul are acum o populație de 4.600 de locuitori, proiectul este încă finalizat în proporție de doar 80% și nu se așteaptă să fie încheiat până în anul 2026.

Cum a fost criticat Regele Charles al III-lea

Unii critici au numit zona amenajată după viziunea Regelui Charles al III-lea drept „falsă, lipsită de căldură, autoritară și de o drăgălășenie sinistră”, iar mai mulți localnicii au fost inițial confuzi în privința statuii Reginei Mamă Elisabeta, despre care nu au înțeles dacă este sau nu și un sens giratoriu.

„Mereu le spun oamenilor că îmi amintește de un platou de filmare”, a spus o localnică în vârstă de 23 de ani, precizând că satul are clădiri ce amintesc de Sandford, decorul comediei „Hot Fuzz” din 2007, unde viața părea întotdeauna prea perfectă.

Pe de altă parte, o altă localnică a spus că împărtășește o parte din viziunea Regelui Charles al III-lea, precizând, însă, că Poundbury nu este un „sat model”, așa cum a fost numit în mass media.

„Este o idee despre ceea ce poate fi o dezvoltare de locuințe și cred că ceea ce Regele Charles a demonstrat este că acest tip de concept poate avea succes. Cred că trebuie să îl experimentați și să încercați să îl vedeți ca pe un ansamblu de locuințe, pentru că asta este cu adevărat tot ceea ce este. Este doar unul deosebit de frumos”, a spus localnica, proprietara unei cafenele.

Totuși, tinerii din satul Regelui Charles al III-lea se plâng de lipsa de oportunități din această localitate, în timp ce alți localnici s-au plâns că mai multe afaceri ce au fost începute în zonă nu au rezistat.